Bacalaureat

Pregătirea pentru un examen de matematică seamănă cu urcatul unei scări: fiecare treaptă contează, iar ordinea lor nu e întâmplătoare. Un plan simplu, respectat săptămână de săptămână, face mai mult decât zile întregi de învățat înainte de examen. 1. Pornește de la o evaluare Lucrează o variantă completă, cronometrat, ca la examen. Nu contează nota, ci lista capitolelor la care ai greșit. Aceasta e harta ta de pregătire. 2. Împarte timpul în etape Recapitulare pe teme (toamna

Jetul unei fântâni arteziene desenează în aer o parabolă, graficul unei funcții de gradul al doilea. Ecuația de gradul al doilea apare la Bacalaureat, mai ales la Subiectul I, și aproape la fiecare admitere. Δ > 0: ecuația are două soluții reale distincte. Δ = 0: ecuația are o soluție reală dublă, x = −b / (2a). Δ < 0: ecuația nu are soluții reale. Exemplu rezolvat Relațiile lui Viète Relațiile lui Viète scurtează multe exerciții: sume de pătrate, sume de inverse sau ecuații

Aproape fiecare Subiect III de la Bacalaureat începe cu o derivată. Dacă regulile de derivare îți vin automat, câștigi timp pentru punctele b) și c), unde se face diferența. Derivatele pe care trebuie să le știi Exemplu rezolvat Trei greșeli frecvente Derivata lui √x scrisă greșit: numitorul este 2√x, nu √x. Semnul derivatei stabilit „din ochi”, fără tabel: completează mereu tabelul de semn. Monotonia scrisă pe intervale care nu aparțin domeniului funcției.

Proba de matematică de la Bacalaureat durează trei ore și are trei subiecte, fiecare notat cu 30 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu. Conținutul diferă după profil (M_mate-info, M_științe ale naturii, M_tehnologic, M_pedagogic), dar structura rămâne aceeași. Ce conține fiecare subiect Subiectul I: șase exerciții scurte din materia claselor a IX-a și a X-a: numere, funcții, ecuații, progresii, geometrie analitică, trigonometrie. Fiecare cere o rezolvare scrisă, n