Fiecare greșeală făcută acasă este o greșeală pe care nu o mai faci la examen, dar numai dacă o notezi și o înțelegi. Caietul de greșeli este cea mai ieftină și mai eficientă metodă de pregătire. Cum arată o pagină din caiet Copiezi enunțul exercițiului. Scrii greșeala exact cum ai făcut-o, fără s-o corectezi. Explici într-o propoziție de ce este greșit. Scrii rezolvarea corectă, complet. Peste o săptămână refaci exercițiul fără să te uiți la rezolvare. Un exemplu Patru tipur

Pregătirea pentru un examen de matematică seamănă cu urcatul unei scări: fiecare treaptă contează, iar ordinea lor nu e întâmplătoare. Un plan simplu, respectat săptămână de săptămână, face mai mult decât zile întregi de învățat înainte de examen. 1. Pornește de la o evaluare Lucrează o variantă completă, cronometrat, ca la examen. Nu contează nota, ci lista capitolelor la care ai greșit. Aceasta e harta ta de pregătire. 2. Împarte timpul în etape Recapitulare pe teme (toamna

Problema de probabilitate de la Evaluarea Națională pare cea mai ușoară din variantă, și tocmai de aceea se pierd puncte pe ea din neatenție. Totul pornește de la o singură formulă. Două exemple rezolvate Capcanele frecvente Numărarea cazurilor posibile. Numerele de două cifre sunt 10, 11, …, 99, adică 90 de numere, nu 99. Cifra 1 nu este număr prim. Iar 2 este singurul număr prim par. Rezultatul trebuie să fie între 0 și 1. Dacă îți iese mai mult de 1, ai inversat fracția. S

Calculele cu radicali și puteri apar în aproape fiecare variantă de Evaluare Națională, la Subiectul I și ca pas în problemele mai lungi. Regulile sunt puține, dar capcanele sunt multe. Puteri Scoaterea factorilor de sub radical Raționalizarea numitorului Trei capcane √(a + b) nu este √a + √b. De exemplu, √(9 + 16) = √25 = 5, dar √9 + √16 = 7. (−2)² nu este −2². Primul înseamnă (−2)·(−2) = 4, al doilea înseamnă −(2·2) = −4. √(x²) este |x|, nu x. Pentru x = −3, √((−3)²) = √9 =